DPRRP a organizat conferinta “Riscuri ale fenomenului extremist in Europa” cu ocazia Zilei Internationale a Drepturilor Omului

MAECu ocazia Zilei  Internaţionale a Drepturilor Omului, Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) a organizat conferinţa „Riscuri ale fenomenului extremist în Europa”, la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti.

Programul conferinţei a fost deschis de Krystóf Domina, director al Institutului „Athena” din Budapesta, care a abordat tema „Hacking Europe – 21st century extremism and its implications”. Expertul maghiar a avertizat asupra posibilităţii ca ameninţările extremiste să se dezvolte în zone care par, în prezent, a fi la adăpost în faţa acestui pericol. De asemenea, domnul Krystóf Domina a accentuat faptul că este necesară o evaluare corectă a ameninţărilor generate de extremismul de dreapta, având în vedere că partidele sau grupările extremiste acţionează frecvent la nivel de provocare, încercând să inflameze situaţii şi realităţi sociale şi politice. Totodată, directorul Institutului „Athena” a evocat problemele cu care s-a confruntat Ungaria în ceea ce priveşte extremismul şi a precizat că retorica extremiştilor din Europa, inclusiv a celor din Ungaria, este adesea determinată de dorinţa şi nevoia de a obţine un număr cât mai mare de voturi.

Domnul Stejărel Olaru, secretar de stat MAE, coordonator al DPRRP, a vorbit despre impactul fenomenului extremist asupra posibilităţilor de prezervare şi afirmare a identităţii românilor de pretutindeni. Secretarul de stat MAE a subliniat faptul că românii din comunităţile istorice pot deveni ţinte ale manifestărilor extremiste, cel puţin la nivel de retorică şi propagandă.

“România are câteva milioane de români în afara graniţelor care, evident, nu vor fi nici ei scutiţi de acest virus al extremismului care circulă în Europa de la est la vest, de la nord la sud. Fie că se află în Italia, Spania, Germania sau în comunităţile istorice (Ungaria, Serbia, Ucraina), românii pot fi, la un moment dat, victime ale manifestărilor extremiste”, a afirmat Stejărel Olaru.

În continuarea prezentării sale, domnul Stejărel Olaru a amintit dorinţa comunităţii istorice a românilor din Ungaria şi a statului român de a amplasa o statuie a mitropolitului Andrei Şaguna, la Gyula, în faţa Catedralei Episcopale din oraş, care aparţine de Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria. Dosarul trenează şi întâmpină dificultăţi, iar politicieni Jobbik şi adepţi ai acestora s-au pronunţat împotriva ridicării unei astfel de statui, afirmând că Andrei Şaguna ar fi fost anti-maghiar.

Alexandru Florian, director general al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România, “Elie Wiesel“ a subliniat importanţa dialogului între actorii politici şi sociali, amintind faptul că în Europa există numeroase probleme legate de atitudinea ostilă la adresa minorităţilor. De asemenea, domnul Alexandru Florian a menţionat faptul că antisemitismul continuă să fie o problemă la nivel european, aducând în atenţia publicului cazuri recente.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *